Ciclul bolii helminthosporium solani

Systems plant x pathogens fungus, virus are constituted by specific interactions, depending on the host plant and the pathogen genotypes. The involvement of polymorphic protein systems peroxidasessoluble proteins, peroxidases, esterases, PR-5 synthesis level are provided as biochemical markers to biotic stress in identifying resistant genotypes.

Keywords: plant, fungus, virus, interaction, proteins, enzymes, quantitative characters. Rezumat: Este descrisă reacţia plantelor de triticale la fungii Fusarium, a plantelor de tomate la Alternaria alternata, virusurile aspermiei tomatelor, X al cartofului, a orzului ciclul bolii helminthosporium solani virusul mozaicului dungat al orzului.

Fitopatosistemele plantă x patogen fung, virus se constituie prin interacţiuni specifice, în funcţie de planta-gazdă şi de genotipul patogenului. Este dovedită implicarea sistemelor proteice polimorfe peroxidazea proteinelor solubile, peroxidazelor şi esterazelor, nivelul de sinteză PR-5 al căror poate servi în calitate de marker biochimic al stresului biotic la identificarea hpv cancer therapy rezistente.

Cuvinte-cheie: plantă, fung, virus, interacţiune, proteine, fermenţi, caractere cantitative. Considerațiuni generale. În secolul al XX-lea s-au produs schimbări cardinale şi rapide în tehnologiile agricole.

Dezvoltarea agriculturii de tip extensiv, apoi intensiv, urmat de cel biologic a determinat producerea plantelor de cultură în condiţii de fluctuaţii considerabile meteopedoclimatice, deosebit de dezechilibrate în ultimii ani în agrocenoze, înlocuirea genotipurilor cu noi relaţii de nutriţie, fotosinteză şi metabolism [1; 2]. Cerinţele actuale înaintate faţă de căile de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Moldova impun efectuarea uanor schimbări esenţiale în tehnologiile de ameliorare a plantelor, schimbări ce ar permite o sporire considerabilă a recoltelor în baza elaborării unor procedee şi biotehnologii capabile să asigure crearea soiurilor şi formelor de plante cu performanţe direcţionate productivitate şi calitate sporită, rezistenţă la boli şi toleranţă la factorii climatici nefavorabili.

Identifying and Treating Early Blight on Tomato Plants

O problemă esențială constituie în continuare consecințele provocate de bolile fungice și virotice [3; 4; 5]. În condițiile fluctuațiilor climatice considerabile, tendințelor globale de creștere a numărului populației, se impune promovarea unui sistem durabil ce are drept obiectiv crearea genotipurilor rezistente la un complex de factori extremi. Obiectivul principal al cercetărilor a fost fundamentarea bazelor genetico-ecologice ale interacţiunilor plantă x patogen în cadrul micozelor şi virozelor plantelor de cultură, precum şi valorificarea acestora la identificarea genotipurilor prețioase.

Impactul maladiilor micotice și virotice. De rând cu aceasta, genotipurile rezistente manifestă frecvent însușiri neatractive, indezirabile pentru producător și consumator productivitate şi calitate biochimică diminuată. Din acest considerent, sursele de rezistență adesea nu sunt implicate în hibridări, ca rezultat fiind create soiuri cu o perioadă de utilizare scurtă.

Fungicid Bravo SC | Livrare Rapidă | handmade4u.ro

Includerea în programele de ameliorare a unei germoplasme cu bază genetică extinsă, inclusiv a formelor sălbatice, și selectarea în populațiile segregante a formelor recombinante cu asocieri reușite ale caracterelor valoroase este una dintre strategiile moderne ale ameliorării menite să sporească adaptabilitatea plantelor de cultură la schimbările climatice şi ale structurii populaţiilor de patogeni. Îmbinarea rezistenţei la factorii abiotici şi biotici stresogeni ai mediului este o cale sigură de creare a soiurilor durabile [6; 7].

Influenţa micozelor şi a factorilor ambientali asupra cerealelor şi leguminoaselor. În opinia noastră, în Republica Moldova, creşterea gradului de răspândire şi intensitate a fuzariozelor în culturile agricole şi, în special, în culturile cerealiere, este determinată de un şir de cauze: perturbările ecologice din ultimii ani care cauzează slăbirea plantelor şi le predispune pentru un atac de ciuperci Fusarium; nerespectarea frecventă a asolamentului, fapt ce conduce la acumularea de patogeni în sol; lipsa unui monitoring al componenţei speciilor Fusarium, precum şi al potenţialului patogenic al acestora cu privire la cele mai importante culturi agricole de pe întreg teritoriul republicii; neglijarea factorului de a privi copilul ca. la fuzarioze a formelor nou create în cadrul programelor de ameliorare; cercetările biotehnologice restrânse cu privire la rezistenţa culturilor agricole la fuzarioze.

Putregaiul de rădăcină la grâul comun de toamnă picioruş negru are manifestări specifice fazelor ontogenetice: putrezirea seminţei şi gemulei, rădăcioarele primare şi secundare, coleoptilul, nodul de înfrăţire, baza tulpinii, ofilirea în faza de plantulă, obturarea vaselor conducătoare cu miceliu şi pătulirea grânelor, depigmentarea tulpinii și spicului, spice goale cu palete aspre, seminţe şiştăvite sau cu embrion negru la plantele mature.

Boala reprezintă una dintre cele mai devastatoare patologii ale culturilor cerealiere în secolul al XX-lea şi este provocată de mai multe genuri de fungi ubicuitar răspândiţi în sol. Frecvent, asociaţia acestora, adică componenţa speciilor complexului fungic, este determinată de condițiile de mediu [7; 12]. La soia, în condiţiile noastre, printre cele mai răspândite boli micotice pot fi menţionate putregaiul de rădăcină însoţit de obicei de putrezirea cotiledoanelor și ofilirea fuzariană a plantei.

Influenţa micozelor şi factorilor ambientali limitativi asupra plantelor de tomate. Recolta și calitatea fructelor de tomate se datorează nu doar optimizării condiţiilor de creştere a plantelor, dar şi utilizării soiurilor cu performanță genetică înaltă, factor care prezintă o verigă decisivă a progresului inovaţional în agricultură şi asigură obţinerea unor cantităţi înalte de producţie de calitate superioară, cu însușiri organoleptice solicitate [6; 14].

Tomatele sunt susceptibile la circa de boli fungice, bacteriene, virale, nematodice [15]. În condiţiile Republicii Moldova, din maladiile severe ciclul bolii helminthosporium solani parte putregaiul de rădăcină, viltul fuzarian, verticiloza, alternarioza, diverse bacterioze şi viroze, pentru care sunt identificate unele surse de rezistenţă.

Fuzarioza provoacă putrezirea rădăcinilor din această cauză, plantele devin firave şi susceptibile pentru alți patogeni şi a peţiolurilor.

Alternarioza determină apariţia petelor brune şi necrozelor pe frunze, ceea ce diminuează semnificativ capacitatea fotosintetică a frunzelor și are un impact devastator asupra recoltei [16; 17].

Conform unor date, toxinele fungilor Alternaria spp.

• Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are as essential for the working of basic functionalities of the website.
• Rațe rasa Alergătoare indiană Alergătoare indiană — rasă de rațe originară din India.
• Viermii sunt tratați pentru a trata copiii
• Glosar de agricultură - Wikipedia

Efectul agenților cauzali ai putregaiului de rădăcină asupra plantelor de grâu este determinat de capacitatea de interacțiune a plantei-gazdă cu fungul, adică de capacitatea de a forma fitopatosisteme. S-a constatat că ponderea genotipică în aceste relații este înaltă, fapt ce oferă posibilități de creare a formelor rezistente pe cale genetică [19].

La triticale s-a constatat că reacţia genotipurilor la fungii Fusarium spp. În cadrul patogenezei, sinteza peroxidazelor se poate amplifica sau diminua, aceste fenomene fiind determinate în mare parte de factorul matern al plantei hibride.

Glosar de agricultură

Patogenii Fusarium spp. La nivelul embrionilor imaturi de triticale în cultura in vitro, s-a constatat că în încrucişările backcross cu ambii părinţi s-au manifestat puternice acţiuni şi interacţiuni genice implicate în formarea biomasei calusale pe mediu nutritiv suplimentat cu una dintre cele mai importante toxine ale fungilor Fusarium spp.

La mărirea biomasei au contribuit acţiunile aditive şi interacţiunile epistatice dominant-dominante, iar la micşorarea acesteia acţiunile dominante şi interacţiunile de tip aditiv-aditiv şi aditiv-dominant [22; 23].

• Injective versus sublingual immunotherapy in Alternaria tenuis allergic.
• Tratamentul Alternaria alternata ciuperca
• Ciclul de dezvoltare a viermilor pe scurt

Aceasta denotă că prin selectarea reușită a componenților de hibridare pot fi modificate variabilitatea genetică și eficientizate programele de ameliorare, aducă procesul de creare a genotipurilor rezistente [24; 25; 26]. La genotipul sensibil de grâu, spre deosebire de cel rezistent, sub acţiunea filtratelor de cultură Fusarium și Drechslera au avut loc abateri semnificative de la distribuţia normală a plantelor în baza caracterelor de creştere.

Acest test statistic a servit drept metodă de identificare a genotipurilor de grâu, rezistente la agenţii cauzali ai putregaiului de rădăcină [27]. Cu alte cuvinte, sub presiunea factorului biotic are loc descompunerea populaţiei iniţiale de plante în subclase subpopulaţii cu însuşiri biologice distincte, fenomen atestat şi în cazul tomatelor şi considerat ca mecanism de formare a noilor linii la nivel populaţional.

S-a constatat că între frecvenţa calusurilor embriogene pe mediu MS suplimentat cu toxina fungică acidul fusaric şi gradul de atac al plantelor de triticale, grâu şi secară în condiţii de câmp, coeficienţii de corelaţie sunt: -0,7; -0, Analiza dialelă a capacităţii de calusare la triticale după modelul Hayman 4 x 4 a pus în evidenţă faptul că pe mediu optim în populaţia cercetată efectele aditive şi cele dominante au avut un rol important în formarea caracterului, iar pe mediul cu acid fusaric a sporit rolul genelor recesive.

Aceasta se explică prin influenţa toxinei asupra exprimării genelor dominante, fapt confirmat prin creşterea considerabilă a factorului paratipic pe mediul cu acid fusaric de la 6,0 la 38,7 [23].

Tratamentul Alternaria alternata ciuperca

Impactul ciclul bolii helminthosporium solani virale asupra plantelor de cultură. Fitovirusurile sunt dintre cei mai păgubitori și ciclul bolii helminthosporium solani același timp puțin studiați agenți patogeni din cauza complexității și specificității procesului patologic declanșat.

În cazul infectării plantelor cu virusuri între genomurile acestora se stabilesc relaţii în funcție de tipul reacţiei gazdei faţă de patogenul respectiv. Conform unor date mai recente, se cunosc peste de virusuri capabili să infecteze ciclul bolii helminthosporium solani de cultură.

Pentru unele culturi, pagubele sunt atât de considerabile, încât poate fi pusă în pericol însăşi menţinerea soiului, liniei sau chiar a speciei. Fitovirusurile sunt responsabile nu doar de pierderile cantitative, ci și de cele calitative.

Infecțiile virale generează la plantele infectate un șir de simptome determinate de mai mulți factori, principalii dintre aceștia fiind relaţiile ciclul bolii helminthosporium solani între genotipul gazdei și virus, în asociere cu factorii de mediu.

Fiind paraziți obligatori, virusurile sunt în dependență totală plastică și energetică de celulele vii infectate. Pentru realizarea ciclului de viață, virusurile trebuie să depășească mecanismele de apărare ale plantelor, fără a distorsiona funcțiile vitale ale gazdei. Date recente demonstrează că dezvoltarea plantelor afectate de virusuri este însoţită de o gamă largă de evenimente celulare, cum ar fi reglarea hormonală, controlul ciclului celular și transportul endogen al macromoleculelor.

Fungicid Bravo 500 SC

Totodată, diferite virusuri produc diferite răspunsuri într-o gazdă comună, ciclul bolii helminthosporium solani complexitatea procesului [28]. Deși există dovezi experimentale privitor la contribuția diferitelor elemente în inducerea procesului patologic, lipsește un model concludent care ar explica dezvoltarea specifică a virozelor [29]. Este important de menționat că virozele reprezintă boli grave, întrucât afectează iremediabil plantele.

În acest context sunt foarte importante cercetările ce vizează evaluarea diferitelor sisteme virus-gazdă în scopul evidențierii de surse tolerante sau cu rezistență la diferiți agenți virali. Mecanisme de interacţiune gazdă x virus la diverse nivele de organizare a plantei. În cazul infectării plantelor cu virusuri, între genomurile acestora pe parcursul patogenezei se stabilesc interrelaţii în funcție de tipul reacţiei gazdei faţă de patogenul respectiv.

Informații suplimentare

În raport cu reacţia gazdei faţă de infecţia virala se disting plante: sensibile susceptibiletolerante, rezistente şi imune. În plantele imune virusul se acumulează doar în celulele primar infectate, fără a se distribui prin organele plantei şi fără a induce simptome exterioare [30]. În plantele cu diferit grad de rezistentă, virusurile se acumulează în celulele primar infectate, cauzând formarea de necroze. Genotipurile tolerante creează condiţii optime pentru reproducerea componenţilor virali, asamblarea virusurilor şi transportarea lor prin diferite organe, fără a induce careva modificări macrostructurale.