Veterinar helmintologie și entomologie

veterinar helmintologie și entomologie

Dezvoltarea postembrionar ncepe din momentul ieirii larvei din ou i se ncheie cu apariia adultului. Transformrile suferite de insecte de la apariia stadiului de larv i pn la adult poart numele de metamorfoz iar fenomenul biologic se numete metabolie. Metamorfoz incompleta sau hemimetabol; 2. Metamorfoz complet sau holometabola. Metamorfoza incomplet sau hemimetabol heterometabol se caracterizeaz prin aceia c insectele n cursul dezvoltrii lor trec prin urmtoarele stadii: ou - larv - nimf adult Figura Dezvoltarea unei insecte hemimetabole Heteropter dup Bonnemaison Aceast metamorfoz se caracterizeaz prin aceia c larvele seamn cu insectele adulte, deosebindu-se de ele doar prin dimensiunile mai mici, lipsa sau incompleta dezvoltare a aripilor i incapacitatea lor de a se reproduce.

veterinar helmintologie și entomologie opinii cu privire la gestionarea viermilor

Aceast metamorfoz poate fi de mai multe tipuri: -paleometabol -neometabol fiind caracteristic insectelor din ordinul Heteroptera, Homoptera, Orthoptera, Thysanoptera. Metamorfoza complet sau holometabol se caracterizeaz prin aceea ca insectele n cursul dezvoltrii lor trec prin urmtoarele stadii: ou - larv - pup - adult Figura Larvele insectelor holometabole se deosebesc de adulti, att prin forma extern, ct i prin structura intern.

intraductal papilloma and cancer risk

Metamorfoza holometabol poate fi de mai multe tipuri: holometabola typica, hypermetabola, polymetabola i cryptometabola i se ntlnete la insectele din ordinele Coleoptera, Lepidoptera, Hymenoptera, Diptera. Dezvoltarea unei insecte holometabole Lepidoptera dup Bonnemaison Larva reprezint un stadiu activ n dezvoltarea postembrionar a insectelor, cnd ele se hrnesc activ i nmagazineaz n corpul lor mari cantitti de substane hrnitoare.

Enterobius vermicularis taxonomy, Cargado por

Creterea larvelor are loc prin nprliri succesive. Cnd larva ajunge la o anumit limit de dezvoltare, i schimb cuticula veche exuvia cu alta nou, fenomen cunoscut sub numele de nprlire.

Paraziti defini ie Enterobius vermicularis taxonomy, Cargado por Está en la página 1de Buscar dentro del documento Enterobius vermicularis taxonomy vie este reprezentată printr-o mare bogăţie de specii, mai simplu sau mai complex structurate, între care există o multitudine de tipuri de relaţii, unele mai simple, uşor de descifrat, altele mai subtile, mai complicate, enterobius vermicularis taxonomy a căror cunoaştere şi înţelegere au fost necesare eforturi umane şi materiale considerabile. Printre enterobius vermicularis taxonomy vieţuitoare, lumea paraziţilor constituie o categorie de organisme interesante nu numai din punct de vedere practic, dar şi teoretic. Particularitatea comună a lor este modul de enterobius vermicularis taxonomy parazitar. În sens general, parazitologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul acelor organisme a zodia cancerului rezumat sadoveanu viaţă este legată temporar sau permanent de un paraziti v telesu simptomi organism gazda şi al relaţiilor care se stabilesc între aceste două categorii de organisme.

Numrul nprlirilor n general este constant i specific diferitelor grupe de insecte, putnd varia de la 1 la Campodea i alte apterigote, pn la 40 la ephemeroptere. Perioada cuprins ntre dou nprliri se numete vrst.

  • După alineatul 5 se introduc şase noi alineate, alineatele 6 — 11cu următorul cuprins: , 6 Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor modifica, după caz, fiecare contract încheiat între medicul veterinar organizat în condiţiile legii şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiu­ lui Bucureşti, prin arondarea teritoriilor administrative ale comunelor şi oraşelor identificate în baza codului Sistemului Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial-Administrative care cuprind exploataţii nonprofesionale pe o rază de 30 km, astfel încât să existe un număr minim de animale ce atinge de Unităţi Vită Mare.
  • Vânător de solitari
  • Bugia de burtă giardia
  • Enterobius vermicularis vector Parazitozele intestinale
  • Institutul de Zoologie :: Parazitologie si Helmintologie

Larva aprut din ou se numete larv neonat sau larv de vrsta l-a iar dup nprlire trece n larv de vrsta a ll-a i aa mai departe. Durata stadiului larvar este diferit fiind n funcie de specie precum i conditiile de mediu: temperatur, umiditate, hran, etc. De exemplu, la unele diptere dezvoltarea larvar are loc n 3 - 4 zile, la Anisoplia segetum n luni, la Cossus cossus 2 ani, la Agriotes spp.

Acarologie

Larvele insectelor holometabole sunt foarte variate ca form, grupndu-se n urmtoarele tratamentul paraziților celulari Figura Tipuri de larve la insectele holometabole: polipode a,b ; oligopode de tip elaterid c ; campodeiform d ; melolontoid e ; apoda acefal f i eucefal g original a Larve protopode cu apendicii cefalici i toracici rudimentari, mandibulele fiind bine dezvoltate larvele unor specii parazite: chalcidile, ichneumonide, etc.

Larvele de lepidoptere se numesc omizi adevrate au 2 - 5 perechi de picioare abdominale iar larvele de tenthredinide Hymenopfera poart denumirea de omizi false au 7 - 8 perechi de picioare abdominale ; c Larve oligopode au 3 perechi de picioare toracice majoritatea insectelor din ordinul Coleoptera acestea pot fi de mai multe tipuri i anume: -tipul campodeiform sau carabid, au corpul viermiform, care se subtiaz spre partea posterioar; capul cu piesele bucale ndreptate nainte, cu mandibulele puternice; dorsal pe veterinar helmintologie și entomologie segment prezint cte un sclerit mai ngroat i mai intens colorat.

Aceste larve sunt caracteristice pentru insectele din familia Carabidae, ordinul Coleoptera; 17 -tipul elateriform sau elaterid, care popular se numesc viermi srm. Prezint corp viermifonn, alungit, cu tegumentul tare, de culoare galben-armie; terminatia ultimului segment este caracteristic diferitelor genuri.

  • Действительно, к ним приближался один из тех больших псевдомуравьев с шестью длинными конечностями.

  • И обнимая Элли на прощание, Николь негромко шепнула ей на ухо: - Будь осторожна, дело очень серьезное.

  • Почему это Кэти вдруг так понадобилась .

  • Solcoderm din papiloame Preț
  • Rectal cancer outcomes
  • Squamous papilloma foot
  • Acarologie - Wikipedia

Acest tip de larve se ntlnete la insectele din familia Elateridae, ordinul Coleoptera, -tipul scaraberform sau melolontoid, popularse numescviermi albi. Larvele au corpul nconvoiat sub forma literei C, puternic cutat transversal, de culoare alb, cu apendici cefalici i toracici castanii, stigmele brune.

Capul este ortognat, mare, picioarele inegal dezvoltate; cele anterioare sunt mai scurte, iar cele posterioare mai lungi. Ultimul segment abdominal este voluminos, pe sternitul acestuia se gsete un cmp de sete a cror dispoziie este caracteristic diferitelor specii.

Paralel cu intensificarea continu a schimburilor internaionale de produse i materiale vegetale, n cadrul relaiilor comerciale, dezvoltarea turismului, a crescut considerabil posibilitatea de rspndire a diferitor specii de duntori periculoi pentru plante de pe un continent pe altul, dintr-o ar n alta etc.

Larvele de tip melolontoid se ntlnesc la insectele din familia Scarabaeidae, ordinul Coleoptera. Larvele apode pot fi: -eucefale sau de tip curculionid.

Capsula cefalic este vizibil, iar aparatul bucal este conformat pentru ros. Sunt caracteristice pentru insectele din familia Curculionidae, larvele miniere de lepidoptere i pentru unele specii din ordinul Diptera, hemicefale, la care capsula cefalic este pe jumatate introdus n torace, iar aparatul bucal este conformat pentru supt larvele unor specii de diptere ; -acefale, la care capul este complet nvaginat, ca la insectele din ordinul Diptera i la cele din familia Buprestidae ordinul Coleoptera.

Dup aspectul exterior sunt la fel ca adultii, avnd ochii faetati, rudimente de aripi n ultimele vrste i prile corpului bine delimitate. Din aceast grup fac parte larvele tuturor insectelor heterometabole Heteroptera, Homoptera, Orthoptera, Thysanoptera, efc.

Viermi paraziti Pagina 4 Está en la página 1de Buscar dentro del documento Lumea vie este reprezentată printr-o mare bogăţie de specii, mai simplu sau mai enterobius vermicularis vector structurate, între care există o multitudine de tipuri de relaţii, unele mai simple, uşor de descifrat, altele mai subtile, mai complicate, pentru a căror cunoaştere şi înţelegere au fost necesare eforturi umane şi materiale considerabile.

Larva n ultima vrst, cu dezvoltarea ncheiat, dup ultima nprlire se transform n nimf la insectele heterometabole sau n pup la insectele holometabole.

Transformarea n pup se face n locuri adpostite. Mrimea, forma i veterinar helmintologie și entomologie coconului variaz n funcie de specie.

veterinar helmintologie și entomologie

La unele insecte, larvele se transform n pupe n sol n loji pupale. La diptere, larvele se transform n pupe n ultima exuvie pupal, ce se numete puparium sau cocon fals. Stadiul de pup este un stadiu n care insecta nu se mic, corpul ei se ngroa i se scurteaz. Din punct de vedere morfologic se deosebesc trei tipuri de pupe Figura 14 : Fig.

Tipuri de pupe la insecte 1. Stadiul de pup dureaz de la cteva zile pn la cteva luni, fiind n funcie de specia de insect i de condiiile de mediu. Dezvoltarea postembrionar ncepe cu aparitia insectei adulte i se ncheie cu moartea fiziologic a ei. Insecta adult nu crete i nu nprlete, dar sufer profunde transformri de veterinar helmintologie și entomologie si mbtrnire.

Astfel, n prima perioad insecta se maturizeaz din punct de vedere sexual iar n a doua perioad intervine ce fel de paraziți fiziologic a adultului datorit epuizrii substanelor de rezerv din organism. Perioada dezvoltrii postmetabole sau longevitatea insectelor este foarte diferit, de la cteva minute la ctiva ani. De exemplu specia Psyche aplformis - Psychidae Lepidoptera triete 32 - 58 minute, n timp ce unele coleoptere i lepidoptere au o viat de 1 veterinar helmintologie și entomologie 2 ani.

Cea mai mare longevitate o au insectele sociale matoa albinelor poate tri pn la 5 ani, iar matca unor specii de termite pn la 12 - 15 ani. Generaii i ciclul biologic la insecte Prin generaie se nelege totalitatea indivizilor care se dezvolt din oule depuse de femelele unei populatii adulte a unei specii, ntr-un timp determinat al perioadei de vegetaie i n funcie de condiiile de mediu i pn la moartea indivizilor aduli, ce au alctuit descendena respectiv.

Timpul necesar dezvoltrii unei generatii variaz n limite mari de la specie la specie. La unele insecte dezvoltarea unei generatii are loc ntr-un timp foarte scurt cteve zile sau cteva sptmniiar la alte insecte dezvoltarea are loc ntr-un timp mult mai ndelungat la luni sau ani de zile.

Numrul de generaii, dei caracteristic diferitelor specii este n strns genital hpv ppt cu conditiile de mediu: temperatur, umiditate, veterinar helmintologie și entomologie, etc.

Astfel, la aceiai specie Laspeyresia pomonella, Leptinotarsa decemlineata, Mayetiola destructoi n regiunile sudice au 3 generaii n timp ce, n regiunile nordice au 2 generaii. Sunt ns insecte care indiferent de rspndirea lor geografic, prezint ntotdeauna acelai numr de generatii exemplu la Bruchus pisorum, Phyllotreta spp.

La unele specii de insecte bivoltine i polivoltine, la care ponta este ealonat pe o perioad mai ndelungat, generatiile se suprapun, ntlnindu-se n anumite perioade, diferite stadii ale insectei exemplu la Leptinotarsa decemlineata, Laspeyresia pomonell.

ENTOMOLOGIE.doc

Ciclul biologic. Prin ciclu biologic sau ciclu evolutiv se ntelege succesiunea stadiilor sau a generaiilor unei specii, ntr-o anumit perioad de timp. Fiecare specie de insect se caracterizeaza printr-un ciclu evolutiv propriu, care poate fi monovoltin, bivoltin, multianual, etc.

Ciclul evolutiv la diferite insecte duntoare poate fi reprezentat n diferite moduri prin grafice, tabele sau scheme, n care se folosesc semne convenionale pentru fiecare stadiu al duntorului sau se prezint direct n succesiune evolutia stadiilor n raport cu planta gazd Figura 15 i Un ciclu deosebit se ntlnete la pduchii de frunze ordinul Homoptera, familia Aphididae deoarece indivizii din generaia F2 nu dau natere la urmai identici generaiei F1.

Enterobius vermicularis vector

Schema ciclului evolutiv la plonia roie a verzei Eurydema omatst dup Svescu Fig. Ciclul biologic al viermelui mrului -Cydia pomonella L.

Afidele prezint specii nemigratoare cu ciclu evolutiv monoecic, care se desfoar pe o singur plant gazda sau pe mai multe plante gazd din aceiai familie botanic i specii migratoare care au ciclul evolutiv diecic. La speciile diecice ciclul biologic se desfoar pe dou plante gazd i anume: 20 a o gazd primara sau initial, care este reprezentat prin specii lemnoase; b o gazd secundar, veterinar helmintologie și entomologie prin specii ierboase. Ciclul evolutiv la speciile nemigratoare Aphis pomi, Schizaphis graminum, etc.

Ciclul biologic al speciilor de afide cu dezvoltare holociclic, monoecic Aphis pomi : 1. Ou de iarn; 2. Femelele fundatrix pe cale partenogenetic, dau natere la cteva generatii de femele numite fundatrigene, aptere i aripate.

La rndul lor, fundatrigenele se nmulesc partenogenetic i dau natere la femele aripate numtte virginogene aripate i femele nearipate, virginogene nearipate, care se dezvolt pe aceiai plant-gazd sau pe plante gazde nrudite, succedndu-se generatii n cursul unei perioade de vegetaie.

veterinar helmintologie și entomologie

Spre sfritul verii, apare ultima generatie de femele partenogenetice aripate numite sexupare. Femelele sexupare depun dou feluri de ou din care apar masculi i femele, ce constituie forma sexuat, iar dup copulatie femelele depun oul de iarn, ncheindu-se astfel ciclul biologic. Ciclul evolutiv al speciilor de afide migratoare Myzus cerasi, Myzus persicae, Hyalopterus pruni este urmtorul Figura Toamna, femelele din forma sexuat, depun ou de iarn de rezistent pe ramurile plantelor gazd-primar cire, viin.

Primvara din oule de iarn apar femele fundatrix, care se nmultesc pe cale partenogenetica i dau natere la cteva generatii de fundatrigene 3 -4femele aptere i aripate, formnd colonii pe organele atacate frunze ; n snul coloniei respective, ultima generaie de fundatrigene aripate numite veterinar helmintologie și entomologie allata mut colonia pe plantele gazd secundare colonicus exulens.

Acestea se nmultesc partenogenetic n tot cursul perioadei de vegetaie dnd natere la o serie de generatii virginogene aptere i aripate. La sfritul verii n cadrul coloniei de virginogene apar sexuparele, care cuprind femele aripate ce rentorc colonia pe plantele gazd primare. Formele sexupare depun doua feluri de ou, din care iau natere formele sexuate, masculi i femele. Dup copulare femelele depun oule de iam i astfel ciclul biologic se ncheie. Ciclul biologic al speciilor de afide cu dezvoltare holociclica, diecica Myzus cerasi ; 1.

Diapauza Diapauza este o ntrerupere temporar care intervine n timpul dezvoltrii insectelor, constituind o adaptare a acestora la conditiile neprielnice ale mediului temperaturi sczute sau prea ridicate, uscciune, lipsa hranei, etc. Diapauza este caracteristic diferitelor specii i poate apare n orice stadiu de dezvoltare. Astfel, diapauza poate s apar n stadiul hpv dna means ou Entomoscelis adonidis, Malacosoma neustria, diferite insecte din familia Acridldae, Lymantria dispain stadiul de larv Zabrus tenebrioides, Oscinella frit, Ostrinia nubilalis, Laspeyresia pomonella, etc.

Dup modul cum se manifest, diapauza poate fi obiigatorie sau facultativ. Diapauza obligatorie a aprut ca rezultat al tendintei de adaptare la conditiile nefavorabile de dezvoltare i n acest caz face parte integrant din fondul genetic al speciei.

Diapauza facultativ apare ca rezultat al influenei unuia sau mai multor factori nefavorabili ai mediului.

Examen coproparazitologic | Synevo - Enterobius vermicularis taxonomy

Diapauza este reglementat de veterinar helmintologie și entomologie endocrine ale sistemului nervos, iar dintre factorii de mediu, care determin intrarea n diapauz sau ieirea din aceast stare sunt: temperatura, lumina, umiditatea, hrana eto. Temperatura influenteaz att prin scderea, ct i prin ridicarea ei peste anumite limite.

La temperaturi sczute, insectele se retrag n adposturi, care le ofer o protectie mai mult sau mai putm sigur mpotriva temperaturilor joase, intrnd asttel ntr-o diapauz hiemal; n regiunile temperate, diapauza hiemal face parte integrant din ciclul veterinar helmintologie și entomologie al insectelor. La marea majoritate a insectelor, diapauza hiemal are loc ntotdeauna n acelai stadiu i obinuit n aceleai locuri 22 lcustele acridide ierneaz n stadiu de ou n sol, gndacul ghebos i buha semnturilor hiberneaz ca larve n sol, buha verzei i musa cireelor ierneaz ca pupe n sol iar adultii gndacului din Colorado i grgria cenuie a sfeclei iemeaz ca adulti n sol.

Cunoaterea stadiului de hibernare prezint o important deosebit n aplicarea diferitelor msuri de combatere. La temperaturi ridicate, peste limita optim de dezvoltare, unele insecte intr ntr-o diapauz de var sau estival exemplu la gndacul rou al rapitei, grgrita florilor de mr, au diapauza estival n stadiul de adult iar la cotarul verde diapauza estival este n stadiul de pup. Lumina constituie un factor determinant n apariia sau evitarea diapauzei la unele insecte.

Entomologie

Rolul hotrtor l are lungimea zilei sau fotoperioada. Insecte de zi lung, la care dezvoltarea se desfoar normal, fr ntrerupere, n conditiile zilelor de var, a cror perioad de lumin este de ore, n timp ce n condit'iile zilelor scurte de toamn, intervine diapauza exemplu la Leptinotarsa decemlineata, Scotia segetum, Cydia pomonella, Pieris brassicae, etc. Veterinar helmintologie și entomologie de zi scurt, dezvoltarea lor are loc numai n conditiile zilelor scurte, sub ore, n timp ce zilele lungi determin aparitia diapauzei exemplu la Bombyx mori, Stenocarus fuliginosus, etc.

Veterinar helmintologie și entomologie ridicat sau veterinar helmintologie și entomologie are un rol important n aparitia diapauzei la insecte. Astfel, vara la umiditate relativ veterinar helmintologie și entomologie, pupariile mutei de Hessa Mayetiola destructor rmn n diapauz pn n toamn sau chiar n anul urmtor, cnd umiditatea este favorabil evolutiei insectei.

La fluturele alb al verzei Pieris brassicae declanarea diapauzei are loc la o umiditate atmosferic ridicat. Hrana, att sub raport cantitativ ct i calitativ, poate determina apariia diapauzei la unele insecte. Astfel, iarvele insectei Diatraea lineolata intr n diapauz atunci cnd ele sunt obligate s se hrneasc cu tulpini de porumb uscate.

Caz medic handmade4u.ro

Un astfel de studiu conduce la cunoaterea cauzelor care influienteaz numrul insectelor, stabilete conditiile de variaie numeric, adic dinamica nmulirii n mas i rspndirea insectelor. Diferitele specii de insecte se comport diferit fat de influenta nefavorabil a factorilor de mediu avnd o anumit plasticitate ecologic ce reprezint gradul de adaptabilitate a speciei fa de oscilaiile factorilor de mediu i are un caracter progresiv.

Speciile care au o mare plasticitate ecologic se adapteaz mai uor la veterinar helmintologie și entomologie condiii de mediu, n care urmeaz s se dezvolte. Factorii care influeneaz dezvoltarea insectelor Factorii care influeneaz n general viaa organismelor dintr-un ecosistem oarecare, pot fi sistematizati n cinci grupe: climatici, edafici, biotici, tehnici i antropoici. Factori climatici Factori climatici sau conditiile meteorologice cuprind influenta temperaturii, umiditii, luminii i a curenilor de aer asupra dezvoltrii insectelor.

Ațiputeafiinteresat